Vecini de bloc

Locuim intr-un bloc cu 10 etaje, 4 apartamente pe fiecare etaj, sa spunem ca sunt in medie 3 oameni in fiecare apartament, deci ar veni cam 132 de oameni in tot blocul, more or less, cu o oarecare marja de eroare. Cat de greu poate fi sa retii 132 de oameni?
Locuim aici de doi ani de zile si-n tot timpul asta n-am reusit sa retin decat maxim 5 oameni. Saptamanal, dau buna-ziua cam la 20 de persoane, de fiecare data altele, habar n-am de unde ies oamenii astia, dar parca ii vad pentru prima data in viata mea. Astazi de exemplu, in fata blocului stateau doua araboaice cu vreo trei copii in jurul lor si cu alti doi in carucioare, iar ceea ce m-a frapat e ca babuta, care sta de obicei la intrarea in bloc, vorbea cu ele de parca le-ar fi cunoscut de-o viata. Si acum vine si frustrarea mea, ca in fiecare seara ii dau buna-seara si de fiecare data se uita lung la mine si nu stie daca sa-mi raspunda sau nu. Why is that?
Oamenii sunt ciudati, de multe ori mi se intampla sa raman cu salutul si asta chiar ma calca pe nervi. Ok, nu va cunosc, dar va salut, nu ma doare gura sa zic o buna-seara.
Cand eram acasa, cunoasteam oamenii pe o raza de 1 km, ii stiam pe cei de la scarile vecine, aveam prieteni in capatul celalalt al orasului si-i stiam si pe vecinii lor, ii salutam de parca ar fi fost ai mei si culmea imi si raspundeau cu o anumita familiaritate.
Acum as putea numara pe degetele de la o mana persoanele pe care le stiu din tot blocul: doamna de alaturi, cu care impart liftul in unele dimineti; doamna administrator, care sta la etajul 3 si pe care n-ai cum sa o ratezi, un domn dragut de la 7 care imi tine tot timpul liftul; taticul, de sub noi, fost metalist in tineretea lui zbuciumata, acum are un copil de 1 an si ne bate din cand in cand in usa, and last but not least tipul care lucreaza la Zara in Plaza si caruia i-am blocat liftul intr-o seara.
Totusi, de ce e atat de greu sa tii minte niste fete?