Istoria mea muzicala

La 7 ani cantam "Fata draga nu fi trista fiindca e pacat/ fara lacrimi nu exista dor adevarat", dar cu un pathos, dupa care, recunosc, tanjesc in prezent. In clasa a saptea ascultam Bon Jovi, auzisem la sor'mea ca e la moda si le explicam eu celor de varsta mea cum sta treaba cu muzica. Intr-a noua cred, cand a aparut MTV Romania, il visam pe Enrique Iglesias si ma imaginam la concert cum ma ia pe scena si-mi canta "I can be your hero baby". A cantat fix de ziua, n-am sa-i iert niciodata pe ai mei ca nu m-au lasat sa merg ( cum sa nu lase o fana adevarata de 15 ani sa mearga singura la Bucuresti, la un concert ce se tinea pe stadion?!)
Si experienta mea muzicala tumultoasa a continuat, influentata fiind de oamenii care mi-au traversat existenta, de iubirile care dadeau tonurile muzicii, de la rock pana la hip-hop, de la Stefan Banica Jr. live la Sala Palatului pana la concertele de muzica clasica de la Sala Radio, de la folk pana la goth, de la tipetele isterice cand ascultam Vama Veche pana la Stadionul Lia Manouliu unde cantam timid "Reach out and touch faith/Your own personal Jesus".
Sunt unii care au ramas fideli muzicii pe care o ascultau la 14 ani, toata stima si respectul pentru dumnealor! Dar cum ma numar printre muritorii de rand inconsecventi, mi-am descoperit muzica de suflet mult mai tarziu si inca nu sunt sigura ca zarurile au fost aruncate, sunt totusi tanara ( 20 si ), deci timp pentru schimbari mai este.
Pentru Lacrimosa multumesc limbii germane si surorii mele, providerul meu permanent in materie de muzica.
In schimb pentru U2, imi multumesc mie si-n curand sper sa le multumesc si lor cand o sa-i avem in concert in Romania.

De ce toata polologhia asta cu muzica? Pentru ca am luat parte la doua concerte deosebite weekend-ul asta, Koop si Nouvelle Vague, care m-au facut sa nu regret, ba din contra sa persist in obiceiul de a-mi cheltui un sfert de salariu pe bilete la spectacole.
Muzica e pe gustul meu si cum in ultima vreme si Bucurestiul e pe gustul muzicii, eu zic sa profitam ca nu se stie!
Totusi concertul meu de suflet ramane Lacrimosa la Art Mania, perfect, fara cusur.
Sunday evening nostalgia music

Blog scris la 5 dimineata

Sunt curioasa la cat rasare soarele in dimineata asta.
Cine mai are gheata in frigider la sfarsitul lui noiembrie? Noi. Imi fac un ceai cu gheata, pe care o sa-l beau pe banca in fata blocului. Am auzit ca e cea mai buna metoda pentru a medita. Poate totusi imi vine somnul!

Ghiveci

O saptamana plina pe care o rezum in 3 propozitii scurte:
Too much electronic music for me!
" O meriti, nu mai esti un copil ! "
Prea putin Kilipirim si Kinofest, din pacate!

Un mixaj pentru o miercuri noapte in Expirat- The other side e ok, we can handle it. N-am chef de muzica cu versuri, cu mesaj, sa meditez, deci feel the rhythm baby! Mai ales dupa 3 pahare de rom cu cola, oh, I can feel it baby, it's in me, nici nu mai conteaza ca maine ma inghesui in 41 la 8 dimineata. Dar sambata, imi pare rau! Trebuie sa stii cand sa te opresti. Tot respectul pentru DJ Qbert, stie meserie, nici nu-i poti urmari degetele, ce-i al lui e al lui! Dar de pe la jumatatea noptii am simtit ca-mi mixeaza creierii, si-n plus in loc de " The roof , the roof is on fire", a fost "The floor, the floor is on water". Data viitoare, promit sa inmanez invitatia unui cunoscator adevarat, un profan ca mine n-are ce cauta acolo.

Daca vedeti ratacind pe strazile Bucurestiului un portofel nici prea mic nici prea mare, de culoare gri, in schimb foarte elegant si tantos, va rog indicati-i sensul de mers spre Drumul Taberei. Adapostea ceva bani, recunoastem, dar mai importanta e identitatea, pe care a luat-o cu el atunci cand a fugit in lume, deci mesaj disperat: " Intoarce-te la mine, nu pot pleca in vacanta de Craciun fara tine, ca mi-a expirat pasaportul!". Ah si totodata spuneti-i mamei ca si oamenilor mari li se intampla sa piarda lucruri, chiar foarte des.

La MNAC ne intoarcem de fiecare data cu nostalgia terasei de vara trecuta si a noptilor, tot de vara, pierdute aici. Acum am revenit pentru Festivalul de film digital si pentru privilestea impresionanta, spune Felix, pe care inca nu am vazut-o, frigul ne-a cam impiedicat. Multe filme, scurt-metraje, din multe tari si fara mesaj. Concluzia noastra e ca filmele au fost prezentate pentru simplul fapt ca sunt digitale ( inca nu ne-am lamurit in ce consta un film digital ) si nu neaparat pentru ca ar avea o poveste, sau n-am stiut noi sa vedem povestea?

Cand vad scris film nemtesc la cinema X, mi se aprind automat antenele si acolo ma indrept. Proasta inspiratie! Era un festival de film nemtesc pentru copii la Cinema Eforie pentru care am platit un bilet de 10 lei, dar n-am rezistat mai mult de 15 min. Duminica 16.30, unde sa mergi? Da, ultima zi de Kilipirim. Chiar ultima a fost, daca mai stateam 10 minute ajutam la pus cartile in cutii si dadeam si cu matura. Am dat o raita in graba, desi am vazut din prima ce vreau. Nu cred ca am pierdut mare lucru, in schimb am achizitionat carti de mare valoare. Am de gand sa explorez budismul japonez si ceva literatura erotica, acum stau si ma intreb: in ce ordine?

Ma vand cu instructiuni de folosire

Comediantii, sfartecare, despre limita, talpi ... titluri de carti.
Intr-o vitrina, tu cum te-ai numi? Cum ii faci pe ceilalti sa te cumpere? Nu exista o critica intr-o revista, nimeni nu a auzit de tine, esti anonim si vrei sa te vinzi.
" Tratat despre istoria Ludmilei"
" La indemana"
" Ludmila se hotaraste sa se vanda"
" Ludmiliada"
" Povestea amantilor mei prosti"
" Mari nimicuri "

Esti in perfecta stare, second-hand sau outdated? Te-au rasfoit 3, 5, 10? De citit, cati te-au citit? Te-a ridicat cineva vreodata de pe raft?

Ma vand , nu ma ofer spre inchiriere. Nu ma cititi pe canapea la Diverta, in biblioteci nu ma gasiti, asa ca trebuie sa ma cumparati. Mare grija la pagina 14, am o pata de vin rosu, insesizabila la o prima privire, dar e acolo. Am un semn de carte identic cu coperta, va rog utilizati-l, nu ma simt bine cu paginile indoite. Nu adapostesc intre file bilete de tren, bani, acte sau alte hartii care nu sunt parte din mine.
Va sugerez sa cititi prefata, daca nu o intelegeti, puneti-ma la loc. Nu ma cumparati pe post de cadou, ma luati pentru voi si pentru veioza de pe noptiera, arde de pomana in atatea nopti.
Alte instructiuni le aflati pe parcurs, citindu-ma.

Lectura placuta!