22 dec. 2008

La anu' si la multi (b)ani!

" Ai inchis apa?"
" Ai verificat gazul?"
" Hai, ca am chemat liftul, haideti azi!"

Apartamentul 55 si-a stins luminile, si-a facut un geamantan mare si pleaca in vacanta. Plecam in cautarea lui quelque chose, il capturam si-l bagam in traista sa ne ajunga pentru tot 2009.
Ne intoarcem cu poze, cu povestea originala a lui Romeo si-a Julietei, cu paste, cu multe condimente, cu sfaturi parintesti, cu promisiuni de mai bine si energie cat se ne ajunga pentru Paris, Budapesta si (speram) Londra.
Nu-i asa ca 2009 va fi un an mare? In criza ce-i drept, dar mare ;)!


P.S. Draga Mos Craciun,
Ti-am lasat un biletel pe masa din bucatarie, n-ai cum sa-l ratezi, e langa paharul cu vin.

17 dec. 2008

What makes my heart melt

Ieri am fost la un concert de colinde la Biserica Italiana, am simtit Craciunul si mai aproape, doar in prima jumatate de ora , mai apoi atentia distribuitiva nu si-a facut datoria. Multi, multi baieti frumosi, cateva fete simpatice si doi ex . Din toate locurile din Bucuresti cum e posibil sa va aflati in acelasi loc, si nu orice loc, nu orice biserica?! Sa fie un semn? sper sa nu .

Acum ma intorc la titlu si la lista lunga adaug "doi baieti frumosi care se iubesc"(ideea a venit de la intamplarea de aseara).In primavara plecam la Paris ,s-a votat.
Les chansons d'amour
Regia:Christophe Honoré
"This video may not be suitable for minors"

16 dec. 2008

4'33''

din ce in ce mai multi oameni vorbesc singuri....

Tema1:John Cage -4'33''

Tema2:
"am mintit: cînd fac dragoste
nu-mi vine nici o idee
lumea ramîne
(o propozitie între paranteze)
iar eu un trup
prin care sîngele circula înnebunit
cautînd o iesire
o pagina goala
pe care o mîna scrie un text
printre rîndurile caruia adauga
un alt text printre rîndurile
caruia adauga un altul
si tot asa

cautînd o iesire"
(Klein spuse Klein -Mihai Ignat)

14 dec. 2008

In tot restul anului, insa...

Da, se intampla, v-ati dat seama probabil dupa milioanele de beculete si pomi de craciuni si mosi craciuni si ho-ho-ho si toata lumea agitata prin magazine, isterie nationala, da, vin sarbatorile.
" Nu-mi plac sarbatorile ca au capatat o tenta comerciala"
" Nu-mi plac sarbatorile ca ma simt mai singur decat de obicei, mi-aduc aminte doar ca a mai trecut un an si eu tot singur sunt."
" Nu-mi plac sarbatorile de anul asta pentru ca nu ninge."
O mie de motive ca sa nu-ti placa, insa noi avem toate motivele sa ne placa.
Muncesti un an intreg pe plantatie, iar de Craciun nu stramba nimeni din nas cand iti iei doua-trei binemeritate saptamani de concediu. Da, doua saptamani, in care te trezesti la 10, micul dejun te asteapta si nu mananci singur, nici in fuga, stai ca oamenii la masa, real food on the table, miros de portocale in casa, pana si luminitele alea clipaitoare de la brad iti sunt simpatice, taica-tu pregateste bicicletele ca sa faceti un tur de lac, si chiar daca e ger, iti place. Nu esti obosit, nu mai ai fata incruntata, te uiti la filme siropoase toate cu Mos Craciun si cu renii lui destepti, iti suni toate rudele, bunici, matusi si toti oamenii pe care nu i-ai vazut de ani de zile si te prefaci ca te intereseaza soarta lor si tot tacamul. Si toate lucrurile astea le faci cu o naturalete, de parca le-ai face in mod constant si chiar te simti bine, pentru ca de sarbatori toata lumea minte pe toata lumea si-n naivitatea noastra ne credem bunele intentii, caci pana la urma, asa e normal.
Iubim Craciunul in familie, Craciunul nu i-l dai oricui, indiferent cat de multi buni prieteni ai si cat de tari sunt petrecerile date de ei, oricat de mult iubesti o ea ori un el si vreti sa fugiti in lume, amanati fuga pentu revelion si de Craciun fugiti acasa.
Iar saptamana asta am primit si primii colindatori, cred ca singurii, din pacate nu putem lua colindatorii cu noi acolo unde mergem.

10 dec. 2008

Totul sau nimic?

Mic,mare,mediu? O intrebare standard pe care o adresam la al doilea meu job.
Raspunsul cel mai frecvent era mediu.
A doua intrebare standard era: mare sau mic?
Toti raspundeau: dar mediu nu aveti?
Ce concluzii sa trag eu de aici?

N-ati observat ca in general, oamenii se feresc de concret, de exact? Foarte putini sunt cei care spun: Da, dom'le, asta vreau, asta imi place. De ce-i atat de greu sa-ti asumi o alegere? E mai bine sa o faci pe jumatate?
Ok, o sa-mi spuneti ca nimic nu e sigur pe lumea asta. Aici as avea niste contraargumente si as putea insira o lista intreaga cu lucruri sau persoane, care pentru mine sunt 100% sigure, dar ar insemna sa ma laud sau ca traiesc in lumea mea utopica. Sa lasam lucrurile sigure ale celorlalti, sau raportate la ceilalti. Sa ne gandim la noi, la ce ne place si la ce vrem de fapt. Cand esti pus sa alegi, automat alegi calea de mijloc, nu spui alb sau negru, ci intotdeauna gri, chiar daca e bezna in jurul tau.

8 dec. 2008

Ne vedem la concert!

Am inceput cu AC/DC in Budapesta, cautam frenetic bilete pentru concertul de pe 23 martie. Aveam deja planuri de pus banii deoparte, cand dau peste concert: U2 la Milano 31.07.2009.
200 de lire si cu alte 200 sute de lire in plina criza financiara, se anunta vremuri de restriste.
Ne vedem la Milano, Paris sau chiar in Deutschland, caci U2 in Romania sigur nu vin. Era un timp in care speram, but not anymore. Ma duc eu la ei!
Piesa zilei, pentru care m-am hotarat sa plec la Budapesta: